joi, 16 aprilie 2009

Dezlegare la peştii de acvariu

Ombilica’pământului către moaşa sa: om trăi şi om vedea cum s’or termina timpul ăsta secetos de îi zice Post Moaştele omului-peşte nu se’mput Nici de la cap, nici din coadă, nici din solzi Nici din bronhii, nici din digeratele flori’de’colţi Om trăi şi om popula curând balta asta dumnezeiască cu de’alte Piranha şi fuste de pirande calde d’Andaluzia Sanitari şi legionare cu păru’ pădure berbeleac la vale Jumătăţi de Guppy cu jumătăţi de groupie Cichlasoma’ntorşi băţoşi spre Sodoma şi Gomora Molly agăţaţi de naftalină prinsă’n crisalidă şi în parafină Scalari zgândăriţi de plăcerea din durerea de molari Scaraoţchi’i după colţ Oscar fuge ca un glonţ Porcul de mare a prins’o pe Steluţa Cu Neonu’ luminând’ o’ntre picioarele făcute lumânare ‘n ultima zi de post. Post-scriptum (din lumea celor care se frământă): Ruşine mare’n marea zi de post uitat’ai oare că dezlegare la peşte Peştele n’are ‘naite de Paşte nici în acvariu acum îmi pare că lumea’ntreagă’i înghesuită’n zgârie’cavouri’ovipare.

4 comentarii:

Bogdan spunea...

N'ai invatat in scoala, la ihtiologie:cum ca nu tot ce are iz de peste este peste? Altfel...Oscar a ramas tot mic, cat...o hamsie, de care stii ca'mi place ...si mie,iar ma'sa'n pod manca tsipari de mare, de i se apleca...asa ca ...pestele mai mare inghite si jura:pestele ca pestele, dar un rac, trecut nitel prin saramura, ti se topeste'n gura...

Olivia'Oancea spunea...

:)))))...tocmai citeam "melancolica moarte a baiatului stridie"...numa' bun d pus pe rana cozilor si clestilor cancer'igeni pestii indigeni vad ca populeaza tropi'cele balti, lacuri & putzuri miller'ine numa'la mila lu' jovovici in poala o fi tzara unde curg lapti si mierle trilulilu ciocarlia'si poarta trilu catre tolba sagetarului cel cu degetaru' pe rana ihihlibidich ihtiologic logic c'am sa ma ridic un pic in saram'ura samuraia nu se'neaca niciun pic...si iar a diva'gat rac'oaia, lua'o'ar gaia, ce sa iti mai zic?

almanahe spunea...

Om’bibilica către biblicoasa babuşcă a unui moş’neg cu buricu’ scos, cu’n os în dos din tată’n fiu, din berbeleac în proţap, din smoc în coc, din gură’n gură, cât o şură:
Ia peşte! Io te’oi înneca, când din cornu’abundenţei fum de marihuana voiu fuma!
Minune, dară, drag popor, credul cum eşti, de’o crezi şi nu mă cerceta, te du’n laborator si adu’mi scoica să mă’nchid în ea, să ling locu’, să sting deochiu’ molarului de minte frumos mâţa de mare, s-o facă lumânare’n joi cu perlă, alb, joi alb, joiană de acvariu tras de limbă; loc sfânt de tăcut mâlc, ca’de peşte. Prinde’l!

Olivia'Oancea spunea...

draga almanahe, nush daca respectiva babushca latra au mushca din gura aia cat o shura. cert e ca peshtiulica asta are pushchea la muta limba, de cand si'a lipit'o d'aia a lu' maridonnajuana. hai, hai, in iarba, mai fitofaga fata, c'am prins codu' la file'u:D