miercuri, 20 ianuarie 2010

Jobbish

Printre cei mulţi înscrişi la cursurile de calificare/recalificare administrator pensiune turistică (mulţi maiştrii întotdeauna m’am întrebat ce face’un maistru şi nici măcar taică’miu nu m’a lămurit taică’miu nu’i maistru mulţi profesori mulţi contabili şi multe secretare-şefe neapărat menţionat şi îngroşat şefe) am avut surpriza să dau de:

- un profesor de pian la un liceu de muzică sonor;
- un vidanjor în floarea vârstei;
- un cititor (de apometre – cu greu am descifrat de apometre, mi’a stat inima, crezând că omu’i pur şi simplu cititor cu acte în regulă, cu adeverinţă de salariat).


Pieter Bruegel ăl bătrân  

2 comentarii:

Anonim spunea...

eu sunt curioasă dacă maistrul e măiastru. aşa mi s-ar părea normal. de fapt chiar aş suferi să aflu alta.

holicica spunea...

Maistru’i o măiastră margaretă. Mă iubeşte - nu mă iubeşte, mă iubeşte - nu mă iubeşte, mă iubeşte - nu mă iubeşte, mă iubeşte - nu mă iubeşte, ... Aş suferi să aflu că mă înşală cu o maistră mecanică.