joi, 7 mai 2009
Agrafa & gămălia la ora de caligrafie
(chiar acu','n caru’ cu fân, bovinele caută gămălie de acu' agrafei)
ieri. viaţa îmi schiţa grimase cu dinţii strepeziţi adânc înfipţi în pulpa ambroziilor crude cu cojile groase
azi. îmi zâmbeşte larg cu gingiile pline de mălaiul pufuleţilor serviţi la cina cea de taina bucuriilor dietetice dosite ermetice’n cămările gospodinelor alcaline
bazice speranţe vibratile’n timpanele tartinate pe foile volatile de paşaport
haide, treci mai departe
vise vizate’n vămile ţărilor calde şi curate îmi ştanţează bold’uite bastonaşe
pe caietele de dictando
în orarul de sub unghiile cuticulare călăuza’mi scrie: trezeste'te, e ora de caligrafie
discipola-agrafă
margaretă melancolică şi pluvioasă îşi desenează acum o frumoasă galbenă şi fictivă
gămălie
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
La o adică, margareta şi-ar putea ghici în mărgăritare, dacă tichiile-s rare. Gamăliile prevestesc o polenizare făcută de insectar. În schimb, ploile lungi sunt semn de dragoste sigură, chiar de te-nfrigură...
la o adica - da. la doo oo adici - margareta nu apasa petala decat la roata maestrului, semnu' bun al stropilor-mazarichi.nu face dintr'o margare'gamalie insectar!
Trimiteți un comentariu