luni, 31 octombrie 2011

Domnișoara Pupa

La indicațiile tratatului de zoologie, pe care le-am urmat întocmai, am strâns în stomac un adevărat insectar. M-am plimbat conștiincios prin parcuri de agrement, grădini botanice, sere, livezi, poieni, păduri tropicale, păduri de foiase, păduri de conifere, savane, tundre, stepe am luat chiar și drumul mătăsii astfel încât să strâng în mine cât mai multe aripi și cât mai multe piciorușe. Trebuie să vă mărturisesc că am un stomac  încăpător.  
            La ora de laborator, cu tema disecție pe o aripă de fluture, copiii se adună ciucure în jurul stomacului meu migălos compartimentat. Chiar acum despică firul plăpând și colorat al aripei unui fluture în patru, sub atenta supraveghere a unei camere video conectate direct la ochiul profesoarei, moment în care trebuie să îmi țin respirația astfel încât aripile toate îngramădite în stomacul meu să nu-și ia zborul.  
        Ultima oară când s-a întâmplat o asemenea tragedie copiii s-au bucurat, au bătut din palme, au exclamat care mai de care lucruri înspăimântătoare lucru care a speriat și mai tare toate aripile și toate piciorușele din stomac, îmbrăcând laboratorul inclusiv camera video conectată la ochiul profesoarei într-un carnaval nevertebrat.
           Nu vă spun ce chin am îndurat simțind că acolo, jos, în stomac, n-a mai rămas nicio aripă. Nu vă spun pentru că nu m-ați crede. Nicio ranitidină, niciun goblen cu musculițe pe etamine din lume nu pot înlocui grădina raiului insectar din mine. Pentru a ajunge din nou la stadiul actual, stadiu în care am cumulat nu mai puțin de 97531 insecte și 7 aripi desperecheate de lepidoptere, am umblat și-am căutat timp de 9 ani, 3 luni și 5 zile, nemaipunând la calcul sărbătorile legale.
            Acum, cu gâdilelile copiilor la ora de laborator, simt o imensă plăcere și un pic de teamă. Copiii au mai evoluat și precizia instrumentelor de disecție e alta, unde mai pui că m-am luat cu vorba aici cu voi și parcă altfel a trecut timpul. Uite, cum aud soneria, mă ridic ușor-ușor, să nu sperii insectele, cos stomacul cu un ac de siguranță extrem de sigur și mă duc direct în grădina apicultorului poliflor să polenizez împreună cu stomacul burdușit de albine petalele de nu-mă-uita cu nu și cu da.


4 comentarii:

ora25 spunea...

ce lan de maci, sigur ai mâncat miere soporifică.

almanahe spunea...

Deci, pupa-n vânt, şi roşii lăţi-lungilă-n rând.

holicica spunea...

:)) am ajuns în honeymoon

Anonim spunea...

pare plouat cu acid bombonic..