Dedicatie unui bautor poliglot (din terasa asta poli’gloata): mergi de bea, eu una nu mai pot!
Inca o dushka’n gura vipushka (e insetata ca uscatu’ de sub rosia babushka ma latra ma musca) si sufletu’mi – o matrioska sparta’n sticla goala pushka.
Sticla sticleşte...Poate să-ţi taie picioarele începând de la deşte , dar nu vrea... Te lasă în vodca ta, în vipuşca desenată pe limbă, în vorbele goale (cui îi pasă de ţoale?) care se plimbă... Cât despre suflet, ai grijă, e-un moft... Procură-ţi alt soft...
Daa, dar mai bine decât în nădragi cu vipuşcă, îţi stă îmbrăcată în duşcă... Îţi rămâne plăcerea de a drege tot ce era kate babushkă, iar, dacă atenţia ţi-e trează, vei găsi o spetează uşor de atins, de necuprins...
3 comentarii:
Sticla sticleşte...Poate să-ţi taie picioarele începând de la deşte , dar nu vrea... Te lasă în vodca ta, în vipuşca desenată pe limbă, în vorbele goale (cui îi pasă de ţoale?) care se plimbă... Cât despre suflet, ai grijă, e-un moft...
Procură-ţi alt soft...
un moft zewa softis, placerea atingerii.
Daa, dar mai bine decât în nădragi cu vipuşcă, îţi stă îmbrăcată în duşcă... Îţi rămâne plăcerea de a drege tot ce era kate babushkă, iar, dacă atenţia ţi-e trează, vei găsi o spetează uşor de atins, de necuprins...
Trimiteți un comentariu