marți, 26 mai 2009

Timpi citostatici

Cu citostatice timpul îmi umple gurile factice ibricele’mi fierb aceleasi tabieturi sugare lactice de diminetă doi sfinti decăzuti mi se clatină în fată de dureri de dinti fără prescriptii profilactice mă muscă mă muscă mă muscă acum îmi simt fata o imensă canceroasă strungăreată în care mi s’a cuibărit o imensă căpusă

4 comentarii:

Bogdan spunea...

aia de dinainte imi place...cu camera... camera in care ploo...pe noi, doua... sau pe doi, noua?!

Anonim spunea...

Trasee tehnice, arătări…ceață.
Dumnezeu nu se-arată într-o crupă… şi nici într-o cruce; o fac, da’ nu insist!
Fetică, nu prea ți-s ț'urile și ș'urile acas'....

holicica spunea...

bogdan, 2 pe 2 pe din doua:D

almanahe, se'arata troian. deus vine calare pe deus ex machina. cat despre diacritice, pare rau tare, da' am facut naveta zilele astea d p'un laptop p'altul. or diacriticile inseamna confort

Laetitia spunea...

si mie mi-a placut.
In special sonor.