joi, 14 mai 2009
Carte de mono'colorat
căile noastre monocolore
rătăcite lăptoase inodore scormonite de copitele’ascuţite (sau circumflexe s au grave) ale banalului au pornit în cavalcadă spre
Caleidoscopul uman
întins lasciv pe taraba bazarului-bărăgan un huligan ne dă în cioburi ne’ncredem în profeţiile iscusitului bădăran ne ţinem de mână în parcul linear
ce bine, ce bine că n’avem frână!
Ps - uitasem să vă spun că am văzut două străduţe: a Vulturilor, locuită numa’ de “ciori” şi pe’aproape – a Labirintului, care e dreaptă (ambele prin Traian). Pesemne că tocmai calea a dreaptă ne pare labirintică.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Un sanctuar de aşteptare în scara mâții...Atât de MULT nu vor mai fi niciodată.
Trimiteți un comentariu