tabloID

1. Motto: "Zoon politikon" (AristotEL) „Pre” Scriptum: Zice-se că omul ar fi social, dar se-ajunge la o societate ce te cere ea pe tine... animal. „Domnu’, domnu’, animalu’ ăsta cu 4 guri e al dvs.?* 4 guri de lătrat = 4 guri de hrănit = 4 guri care nu muşcă (din răţuşcă, poate doar din aluat); 4 guri = gura ta, a vecinului, a caprei acestuia şi a raiului în care ai românizat şi îmbătat. Cetăţeanul turmentat - că nu, că da, tot a votat odat’. Şi a plecat dezlegat de glie, spart-a oalele, mâncat-a sarmalele şi făcut-a indigestie. Boală indigenă. Tot acolo, aplecat deasupra căpşunelor încălecată în povestea fără sfârşit. Întors acasă - ţara l-a primit. Piciorul de plai – puţin scrântit, extensie şi... şi... (auto)goool... „Auto-” nu contează: -i de decor, cum e şi „ID”-ul, neglijabil, în tabloul societăţiLOR. Post Scriptum: TabloID (jocul de-a alteritatea) Tablou cu mine şi cu ea – societatea - Tabloid - ID - ID ego? (sum – esse – fui) Social? – că e, că nu-i. Societăţi cam hututui imprecate-n tuş şi-n Tab-uri amărui. Tabloid – culturi fluide cum îs nucile în cui. Unde mi-e? - că e, că nu-i; negrul tot e negru pe-albul tabloID-ului -n Tabula rasa lui! *replică din „Teatru descompus” – M. Vişniec